Ce este reglarea emoțională

      Ne confruntăm zilnic cu o multitudine de experiențe care ne stârnesc diferite emoții: ne simțim bucuroși și fericiți atunci când ne revedem cu cei dragi după o despărțire de lungă durată, triști când ne certăm cu partenerul de viață sau enervați atunci când șoferul din fața noastră blochează sensul giratoriu în dimineața în care avem o întâlnire importantă la serviciu. Fiecare dintre emoțiile pe care le trăim poate determina o multitudine de răspunsuri din partea noastră, dintre care unele ne sunt mai utile decât altele. Felul în care ne reglăm emoțional are un impact uriaș asupra stării noastre psihologice și asupra capacității noastre de a funcționa în viața de zi cu zi.

   Ce este reglarea emoțională mai exact? Literatura de specialitate are mai multe definiții, iar una dintre acestea este următoarea: un set de comportamente, abilități și strategii care au scopul de a modula, inhiba sau accelera experiențele emoționale ale unei persoane pentru a-și îndeplini anumite obiective. Este un fenomen complex, cu baze biologice comune tuturor oamenilor, dar și cu diferențe inter-individuale datorate interacțiunii dintre elementele care țin de programarea noastră genetică și mediul social și cultural specific în care ne-am dezvoltat.

   Din punct de vedere al bolii, orice formă de psihopatologie conține un tip sau altul de reglare emoțională disruptivă, ceea ce face din acest construct un mecanism psihologic ce poate explica de ce același eveniment traumatic de viață de exemplu, se asociază în cazul unora cu răspunsuri haotice și/sau disfuncționale, iar în cazul altora cu stări emoționale negative, dar în parametri funcționali. Cu alte cuvinte, faptul că avem în bagajul nostru de cunoștințe diverse strategii de reglare emoțională la care putem apela în momente turbulente, ne poate proteja în multe dintre provocările inerente vieții.

       Aceste strategii nu sunt în sine bune sau rele, nici nu au rolul de a elimina complet emoțiile negative, ci le numim adaptative sau dezadaptative în funcție de ce vrem să obținem la finalul zilei. De exemplu, frica de necunoscuți, deși este o emoție negativă, poate feri un copil de a se angaja în conversații cu străinii, un comportament care poate fi considerat un răspuns adaptativ. Așadar, deși implică un grad ridicat de control al emoțiilor, reglarea emoțională nu se reduce la control, ci presupune și inițierea și uneori menținerea ambelor fațete ale sentimentelor, atât pozitive, cât și negative, în funcție de obiectivul fiecărei situații.

  Printre componentele strategiilor eficiente de reglare emoțională, se numără următoarele elemente:

• conștientizarea emoțiilor proprii și ale altora din jurul nostru, precum și intensitatea acestora;

• etichetarea verbală a emoțiilor;

• acceptarea emoțiilor negative precum tristețea, furia etc. ca pe o oportunitate de interacțiune cu lumea noastră interioară și de învățare („ce îmi spune această emoție?”);

• validarea tuturor emoțiilor proprii și ale celorlalți („are sens să mă simt astfel ținând cont de contextul în care mă găsesc, de istoricul meu de învățare, de modul în care gândesc etc.”);

• activarea/dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor care au condus la trăirea emoțiilor negative, ținând cont de impactul comportamentului propriu asupra altor persoane.

   Competența emoțională nu apare peste noapte. Este un proces dinamic influențat și de alte elemente situaționale, precum: nivelul de stres, oboseala, trăsăturile de personalitate etc. Dar investiția cognitivă pentru dobândirea unor strategii adaptative are efect mare pe termen lung. Printre beneficii se numără: competență socială mai ridicată, performanță academică mai bună, relații mai pozitive cu cei din jur, reducerea impulsivității, mai puține simptome de externalizare (agresivitate, violență, opoziționism etc.).

    Factorii socio-culturali nu sunt singurii care ne influențează reglarea emoțională. Propriile noastre convingeri și filosofii de viață pot avea un impact major. De exemplu, roluri de gen sau stereotipuri conform cărora bărbații ar trebui să își controleze emoțiile, cu excepția furiei și nu ar trebui să își manifeste emoțiile vulnerabile, în timp ce femeile sunt acceptate social să fie mai triste sau emotive, dar nu furioase. Cercetările din domeniul clinic arată însă că restricția emoțională este la fel de dăunătoare în cazul ambelor sexe și prezice un nivel mai ridicat de simptome depresive, anxioase și comportamente agresive, precum și viziuni negative despre căutarea ajutorului profesionist pentru probleme psihologice.

   În loc de concluzie, vă invit să reflectăm cu toții la modul în care ne reglăm emoțional. Viața ne oferă uneori provocări, dar putem învăța într-un mod practic să transformăm lămâile într-o limonadă excelentă.

Referințe bibliografice

• Calkins, S. D., and Hill, A. (2007). “Caregiver influence on emerging emotion regulation: biological and environmental transactions in early development,” in Handbook of Emotion Regulation, 229–248, ed. J. J. Gross, Guilford Press.

• Denham, S. A., Bassett, H. H., & Wyatt, T. M. (2010). Gender differences in the socialization of preschoolers' emotional competence. New Directions for child and adolescent development, 2010(128), 29-49. https://doi.org/10.1002/cd.267

• Eisenberg, N., Cumberland, A., Spinrad, T. L., Fabes, R. A., Shepard, S. A., Reiser, M., Murphy, B. C., Losoya, S. H. & Guthrie, I. K. (2001). The relations of regulation and emotionality to children's externalizing and internalizing problem behavior. Child development, 72(4), 1112-1134. https://doi.org/10.1111/1467-8624.00337

• Florean, I. S., Dobrean, A., & Roman, G. D. (2022). Early adolescents’ perceptions of parenting practices and mental health problems: A network approach. Journal of Family Psychology, 36(3), 438. https://doi.org/10.1037/fam0000919

• Gottman, J. M., Katz, L. F., & Hooven, C. (1996). Parental meta-emotion philosophy and the emotional life of families: theoretical models and preliminary data. Journal of family psychology, 10(3), 243. https://doi.org/10.1037/0893-3200.10.3.243

• Miu, A. C., Szentágotai-Tătar, A., Balazsi, R., Nechita, D., Bunea, I., & Pollak, S. D. (2022). Emotion regulation as mediator between childhood adversity and psychopathology: A meta-analysis. Clinical psychology review, 93, https://doi.org/10.1016/j.cpr.2022.102141

• Saarni, C. (1999), The Development of Emotional Competence, Guilford Press New York.